Aveam 3 ani

În dreapta mea stă o farfurioară cu felii și coji de portocală. Invariabil, de când mă știu, frigul de afară acompaniat de portocale și focul făcut în sobă, înseamnă Crăciunul acasă.

Aveam 3 ani și trei luni când revoluția era în toi. Singura mea amintire de atunci e foarte scurtă dar foarte vie încă: tata era pompier pe-atunci și era de serviciu (nu-mi amintesc daca era 21 sau 22 decembrie 1989). Mama era foarte speriată, văzuse la televizor haosul de pe străzile Bucureștiului, haos care avea să cuprindă toată țara. Îi era teamă pentru tata de care nu știa nimic. A stins becurile în casă și ne-am ascuns. Asta și câteva imagini alb-negru de la televizor, cu soldați, mulțimi de oameni și Ceaușescu, e tot ce îmi amintesc din revoluție. Și portocalele, glucoza, bomboanele de pom tari ca piatra, pâinea, laptele și parizerul plin de apă luate cu rația, stând la cozi infernale, cu câteva zile înainte. Aveam 3 ani. O mogâldeață de om care încă pocea cuvintele din maghiară în română și amintirile ante și post Ceaușescu.

Toată viața am auzit replici precum: “în ce an te-ai născut? ’86?! hehe, ce mică ești, n-ai tu habar de vremurile cu Ceaușescu și revoluția”. În naivitatea mea, multă vreme am crezut că dacă sunt așa mică, n-am dreptul să vorbesc despre subiectul ăsta și mi-a fost ciudă că nu m-am născut mai devreme. Și-am tăcut mereu, lăsându-i pe alții să vorbească despre revoluție, despre Ceaușescu și securiștii lui. Nici azi n-o să vorbesc despre revoluție, Ceaușescu și securiștii lui. Probabil că singurul loc în care voi vorbi despre toate astea e examenul de Instituții și Statalitate, dacă o să-mi pice Boia. Dar asta n-o să mă facă să-mi fie mai puțin ciudă că la 24 de ani de la revoluție, haosul încă domnește într-o Românie condusă tot de securiști, și că toți cei căzuți la datorie atunci, au murit în van. De fapt, mi-e foarte ciudă că în fiecare an, în decembrie, ne turnăm cenușă în cap, crezând că ne spălăm din păcatele de după ’89, dacă vreme de câteva zile, depunem coroane de flori celor care au murit pentru o Românie liberă, democrată, dar mai ales bună cu urmașii lor. Nu pot să nu mă întreb cum se simt, în fiecare an în perioada asta, oamenii a căror mame, tați, copii, bunici, frați sau surori au murit la revoluție. E România mai bună cu ei? A meritat? E durerea mai mică dacă mormintele, crucile și numele le sunt “împodobite” cu titlul de Erou și grămezi de flori? Tot au murit. Au murit ca noi să fim liberi, democrați, moderni, cu plete, cu bărbi, patroni, emigranți, cu vize, studenți, rockeri, hipsteri, scriitori, vedete la TV, independenți, turiști, visători, șomeri, creativi, educați, nesimțiți, informați, culți, rași în cap, cu pierce-uri, tatuați, cu drepturi, cu opțiuni, cu posibilități. Au murit ca noi să vedem, să citim, să înjurăm, să visăm, să simțim, să credem, să punem la îndoială, să gândim. Nu pot să nu mă întreb cum ar fi să facem un exercițiu de imaginație și să fim liberi, democrați, moderni, cu plete, cu bărbi, patroni, emigranți, cu vize, studenți, rockeri, hipsteri, scriitori, vedete la TV, independenți, turiști, visători, șomeri, creativi, educați, nesimțiți, informați, culți, rași în cap, cu pierce-uri, tatuați, cu drepturi, cu opțiuni, cu posibilități, să vedem, să citim, să înjurăm, să visăm, să simțim, să credem, să punem la îndoială, să gândim, doar o săptămână pe an, cât timp îi evocăm pe cei care au murit pentru toate astea. Știu că pentru unii va suna caraghios și aberant să își imagineze asta. Pentru că e mai convenabil așa. E mai simplu așa.

579694_575054375907283_1841315348_nÎmi amintesc acum replica lui John Lennon, care în mod ironic, se potrivește (și lui) din plin: “Everybody loves you when you’re six foot in the ground.”

Advertisements

Sade, dis-moi....

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s